|
|
|
 |
|
 |
|
|
|
|
|
|
Toate incercarile comerciantilor putneni de a obtine o prelungire fireasca a caii ferate de la Odobesti adanc in inima Vrancea din preajma anilor 1893-1895 nu au avut nici un rezultat. Anii in care “toate erau de facut” au cerut ca banii sa fie alocati realizarii altor linii, in zona unde prezenta trenului era ceruta. Astfel ca pentru o vreme suieratul trenului nu a ajuns decat cale de 11 km, pana in gara Odobestiului. Nu vointa politica locala sau centrala si nu bugetul deja incercat al Vechiului Regat va aduce trenul in Tara Vrancei ci un necaz. Un prapad care s-a abatut asupra podgoriei putnene dupa 1916: razboiul. Daca romanii au construit linia pana in fosta podgorie a negustorilor cazaclii armata a 9-a germana a prelungit drumul de fier printre vii pana la Cucuieti. Drumul serpuit si incet al liniei inguste militare nu a purtat la inceput oameni si butoaie cu vin ci trupe si echipament militar pentru un front aproape. Date despre construirea liniei inguste nu se cunosc prea multe. Necesitatea ei era evidenta in conditiile in care cartierul general al maresalului Mackensen era pe Magura Odobestiului, avanpost de unde se putea tine sub observatie intreaga campie pana la Siret. La constructia liniei s-au folosit prizonieri de razboi romani aflati in lagarul de la Odobesti. Materialul rulant si materialul metalic necesar liniei au fost aduse pe calea ferata normala pana la rampa de marfa a garii Odobesti, loc de unde a inceput constructia liniei. Aceasta a fost executata cu ecartament de 600mm si constructia ei a debutat in primavara anului 1917. Cei 19 kilometrii ai liniei au fost exploatati de administratia germana pana la retragerea trupelor de pe teritoriul Romaniei la sfarsitul razboiului. Nu stim astazi cat din materialul rulant a fost retras in 1918 de armata germana, cert este ca in 1919 se aproba raportul 21250 din 20 iunie 1919 a Ministerului Lucrarilor Publice prin care se cerea acordarea unui credit de 15.000 lei (din bugetul statului) pentru a executa in regie lucrarile si a se procure materialele si sculele necesare functionarii liniei inguste de la Odobesti la Cucuieti (Analele Consiliului de Ministrii nr.3 din mai-iunie 1919). Imi lipsesc astazi date referitoare la trecera liniei din ecartamentul de 600mm in cel de 760mm. Cel mai probabil linia a fost trecuta in acest ecartament in 1919-1920.
Spre diferenta de liniile de ecartament normal, cele inguste au un farmec aparte. Par provizorii si gabaritele mult mai mici fac ca aceaste linii sa para ca se contopesc cu elementele naturale din jur. Razele minime ale curbelor, de doar 50m pentru ecartamentul 760mm, permit “plierea” acestor linii pe orice forma de relief. Locomotivele linii inguste, mici si aparent mai firave fata de cele de cale normala, au primit denumirea generica de “mocanite” si pentru ca mereu au fost asociate cu muntele si cu transportul de lemne. Rolul acestor locomotive si al liniilor inguste a fost in general acela de a aduce in garile de pe liniile normale bogatia si oamenii muntelui.
Pentru liniile inguste regulile par altele. Astfel, daca pentru ecartamentul normal inaltime maxima a vehiculelor feroviare era 4800mm, pe liniile inguste de 760mm era de 3750mm, raza minima a curbei pentru ecartament de 760 este de 50m in conditii grele si 100m in conditii normale. Toate aceste norme au facut ca materialul rulant sa para “miniaturizat” si poate din acest motiv extrem de indragit de toti...
In primii ani de exploatare a liniei Odobesti-Cucuieti de catre administratia CFR, au fost folosite tot locomotive germane. In 1924 CFR a achizitionat pentru aceasta linie 3 locomotive produse de Orenstein Koppel in 1910. La CFR au primit numerele 040/I, 040/II si 040/III. Au facut serviciu pe linia odobesti-Cucuieti si ulterior pana la Burca pana in anul 1969. In baza ordinului 21/141 din 1 iunie 1974 au fost casate, acestea fiind pastrate din 1969 in stare rece in gara Odobesti. Din fericire una din aceste locomotive a fost surprinsa pe pelicula in remiza Odobesti de fotograful Detlef Schikorr.
|
|
|
 |
 |
|
|
|
|
In 1926 linia era functionala pana la Cucuieti si in sedinta Consiliului Tehnic Superior a Ministerului Lucrarilor Publice se aviza si prelungirea acestei linii pana la Vidra si Iresti. Planurile nu se vor materializa insa. Mai mult, intre 15 octombrie 1932 si 1 august 1939 linia este inchisa traficului de calatori. La cererea prefecturii Putna CFR prelungeste in 1939 linia pana la Burca, la km 23+400. Apar din nou proiecte de prelungire a acestei linii pana la Vidra ( decretul 2504 din 24 iulie 1940 completat cu decretul 3637 din 8 august 1940, apoi decizia din 3 august 1945 a Consiliului de Ministrii de acordare a unor suprafete de teren administratiei CFR in zona Vidra, interventia Prefecturii Putna din 1946 pentru prelungirea liniei astfel incat aceasta sa fie folosita in exploatarea zacamintelor de sare, petrol, sulf si ghps din Tara Vrancei). Cert este ca linia nu a mai fost niciodata prelungita dupa 1939 si va fi exploatata pe toti cei 23 de kilometrii pana in martie 1977.
|
|
|
|
Despre exploatarea liniei imediat dupa redeschiderea sub administrare CFR gasim informatii in “mersul de tren” valabil din iulie 1929 cand pe linie circulau 2 perechi de trenuri mixte, numerotate 5114-5118 si care acopereau distanta intre Odobesti si Cucuieti (linia nu fuseses inca prelungita pana la Burca) in aproximativ 3 ore. Statiile existente pe traseu in sensul de la Odobesti spre Burca, erau:
- Jariste (km 5),
- Balotesti (km 9),
- Gagesti (km 12),
- Vitanesti (km 14)
- Cucuieti (km 21).
Trenurile liniei au fost de tip mixt. “Iuteala nominala” era in 1929 de 10 km/h. Asa cum am mentionat mai sus, intre 1932 si 1939 linia nu a functionat desi inca din 1938 au fost demarate lucrarile de prelungire a acesteia cu inca 7 km pana la Burca.
La 1 august 1939 linia este redeschisa pentru traficul de calatori, tot pana la Cucuieti (lucrarile pana la Burca nefiind finalizate). Linia avea o rezistenta caracterisitica maxima de 12, o declivitate maxima 10 si viteza maxima admisa era tot de 10 km/h ca si un deceniu mai devreme. Punctele de orpire erau: Jaristea, Balotesti, Gagesti, Vitanesti, Cucuieti. In circulatie era doar o pereche de trenuri mixte (5077/5078). Spre diferenta de 1929 traseul era strabatut in aproximativ 2 ore. Trenurile ofereau calatorilor numai servicii de clasa a 2-a si a 3-a, circulatia garniturilor facandu-se fara cale libera (serviciu simplificat). Mersul de tren valabil in 1939 si tiparit deja la data redeschiderii liniei nu a cuprins insa si trenurile de pe linia Odobesti-Cucuieti. Linia este doar mentionata impreuna cu statiile de pe traseu.
In mersul de tren din 1949 traficul de marfa este separat de cel de calatori. Exista in acel an o singura pereche de tren, cu rang de personal (5041-5042). Traseul de 23 de km era acoperit in nu mai putin de 4,5 ore ! Opriri erau in haltele: Jaristea, Bancila, Gagesti, Vitanesti, Cucuieti si Burca.
In 1955 pe linie circulau 2 perechi de trenuri mixte cu urmatoarele opriri: Jaristea, Bancila, Gagesti, Vitanesti, Cucuieti si Burca. Intreg traseul de 23 de kilometrii era acoperit in aproximativ 2 ore.
Situatia este neschimbata si in 1958, 1961, 1965, 1966, 1975 pentru ca apoi din 1977 sa nu se mai regaseasca niciodata in “mersul trenurilor”. In martie 1977 circulatia va fi sistata pentru totdeauna. Mersul de tren valabil din mai 1977 are in harta anexata si linia ingusta Odobesti-Burca insa acesteia nu i se va mai aloca niciodata o tabela. Dupa anul mentionat materialul rulant va fi casat sau relocat si intreaga linie va fi demontata si uitata.
|
|
|
|
In mai 1973, cu 4 ani inainte de inchiderea liniei, un pasionat strain realiza aceste fotografii extraordinare. Le prezint in ordinea statiilor, de la Bancila spre Burca. Numele fotografului: Hans Oerlemans. Locomotiva, 764.392 este estazi expusa la intrarea in depoul Galati. Vagoanele au fost construite de uzinele Janos Weitzer din Arad, adevarate bijuterii feroviare pe roti. Ultimele doua vagoane din compunerea trenului mixt sunt incarcate cu lemne, principala bogatie a muntilor Vrancei.
|
|
|
|
In imaginea de jos,schita locomotivelor din seria 764. Uitatele noastre Mocanite...
|
|
|
|
toate elementele prezentului site sunt protejate prin drept de copy-right catalin pavel
|
|
BluePink 
